Tot mai multe companii apelează la „săptămâna scurtă“, ca una dintre măsurile anticriză. Statisticile spun că românii muncesc în medie 42,8 ore pe săptămână, cel mai mult din UE.

Reducerea săptămânii de lucru la patru zile a devenit deja una dintre măsurile anticriză cele mai folosite de companiile care luptă să-şi păstreze angajaţii în această perioadă. Măsura a fost aplicată prima dată în SUA, apoi a trecut pe continentul european, fiind adoptată de tot mai multe ţări, odată ce efectele crizei s-au făcut simţite peste tot în lume. Sectoarele bugetare din Germania, Austria, Ungaria şi Cehia au redus timpul de lucru pentru a diminua costurile crizei. La fel, săptămâna scurtă a fost adoptată în sectoarele cele mai afectate ale economiei. Rând pe rând, concerne ca Toyota, General Motors, General Electric, Hyundai, fabricile care produceau Jaguar sau Skoda, industria textilă, construcţiile şi-au redus timpul de lucru. În Craiova, producătorul de maşini agricole şi tractoare MAT SA este una dintre companiile care au adoptat săptămâna scurtă, în paralel cu alte măsuri anticriză. Economiştii consideră că săptămâna redusă are numeroase avantaje, printre care diminuarea costurilor cu salariile, controlul şomajului şi mai mult timp liber pentru angajaţi. Totuşi, pe timp de criză prelungită nu este o soluţie sustenabilă, consideră unii economişti. Liderii BNS şi Cartel Alfa au propus reducerea numărului orelor de muncă lucrate de angajaţii din sectorul bugetar la 38 sau chiar la 20 pe săptămână. Pe de altă parte, preşedintele BNS, Dumitru Costin, a afirmat că o soluţie de reducere a cheltuielilor salariale ar reprezenta-o diminuarea zilei de lucru de la opt la patru ore, pentru o anumită perioadă de timp.

Românii, cei mai muncitori

Salariaţii spun că soluţia este o alternativă preferabilă pierderii locului de muncă. „E mult mai important să-ţi păst