- Cultural - nr. 366 / 29 August, 2009 "Mai bine sa mori in picioare, decat sa traiesti in genunchi" Che Ernesto Guevara Pe data de 5 septembrie 1940, in Camera Comunelor, intr-o sedinta cat se poate de tensionata - urmare a mai multor evenimente internationale care se succedasera rapid si care impuneau Angliei o anume atitudine in raport cu garantiile pe care si le asumase anterior si a evolutiilor probabile ale razboiului ce tocmai izbucnise - premierul englez Winston Churchill declara: "Romania a suferit o grava mutilare teritoriala. Nu avem de gand sa recunoastem vreuna dintre ele…". In aceeasi tendinta, lordul Halifax declara si el: "Hotararea de la Viena din 30 august este rezultatul unui dictat impus Romaniei in mod silit si prin constrangere de catre Puterile Axei". Adolf Hitler, "sensibil" la pretentiile Ungariei revizioniste In prezenta mediatorilor trimisi de Germania si Italia _ Joachim von Ribbentrop, respectiv Galeazzo Ciano _, pe data de 30 august 1940, statul roman a trebuit sa accepte Diktatul de la Viena, impus de Hitler. Romania a cedat Ungariei NV Transilvaniei, respectiv 43,492 de kmp, cu o populatie de 2.667.000 de locuitori, din care 51% erau romani, 37,1% maghiari si secui, iar diferenta pana la 100% era formata din germani, evrei si alte minoritati. O prima intalnire intre delegatia maghiara si cea romana avusese loc - dar fara niciun rezultat - la Turnu-Severin, la 16 august 1940. Pretentiile avansate de delegatia maghiara, condusa atunci de Andrei de Hory, erau de-a dreptul aberante: se revendica un teritoriu de 68.000 de kmp, cu o populatie de 3,9 milioane de locuitori, din care 2,2 milioane erau romani. Opozitia fireasca a delegatiei romane conduse de ministrul Valer Pop, dar si interesul pentru petrolul romanesc l-au determinat pe Adolf Hitler, conducatorul Germaniei naziste, sa intervina personal in sprijinul Ungariei, proferand di