Din 2007, o "groapă" blochează traficul pe Bulevardul Atanasie Panu, din Iaşi, în apropierea Halei Centrale. Bulevardul cu acele conglomerate robuste din beton armat şi din prefabricate, exemple ale formalismului brutal, este imaginea vie a Epocii de Aur, a consecinţelor industrializării forţate şi a colectivizării vieţii sociale.
Blocurile de apartamente ale căror soluţii tehnice, planuri, cu suprafeţe minimale, finisaje uniforme şi elemente decorative exprimă arhitectural obiectivul egalizării sociale, aşa-zisa modernizare.
Această arteră importantă a oraşului contemporan se suprapune peste o fostă stradă din Evul Mediu, iar "groapa" este de fapt un şantier arheologic, şi nu unul oarecare. Săpături profesionale s-au făcut prima dată în anii '70, dar apoi zona a fost tratată neglijent de autorităţile comuniste, fiind demolate clădiri şi construindu-se masiv. Atunci, săpăturile de salvare au pus în evidenţă ruine, precum pivniţele reşedinţei familiei cronicarului Grigore Ureche, care sugerau posibila existenţă a mai multor vestigii medievale. Exista probabilitatea descoperirii unei biserici, a unor case boiereşti sau a unor construcţii civile.
Reluarea explorării subterane preventive, în acelaşi perimetru, în primăvara anului 2007 a confirmat descoperirile anterioare. Cu această ocazie s-au descoperit pivniţele unei reşedinţe boiereşti, cu pereţi în elevaţie, înalţi de 8-9 metri, construite cel mai probabil la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Sub fundaţia acestei clădiri s-a găsit o altă "pivniţă de mari dimensiuni cu ramificaţii, la intrare de 3 metri, iar la interior ajunge până la 3,5 metri înălţime", afirmă domnul Apăvăloaei, cercetător la Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană din Iaşi, filială a Academiei Române.
Au fost descoperite 11 camere, care făceau parte dintr-o construcţie unitară. Demisolul aces
