O spun fără teama de a fi contrazis: niciodată până în prezent, Bucureştiul nu a părut atât de marcat de preocuparea faţă de curăţenie. „Revoluţia verde” din Sectorul 1, demarată în momentul când ROMPREST a câştigat licitaţia organizată de Primărie a stârnit o veritabilă emulaţie (ca să nu-i spun concurenţă) şi prin alte sectoare.

Deja imaginea măturătorului cu târnul şi cu tomberonul cu două roţi a intrat în desuetudine. Noii operatori stradali sunt echipaţi ca la carte şi au în dotare ustensile moderne şi eficiente. Îi vedem din ce în ce mai des, vedem tot mai multe utilaje specializate în diferite operaţiuni şi – cel mai important - observăm o monitorizare atentă şi exigentă a lucrărilor de salubrizare.

Toate acestea au plecat din momentul întreruperii monopulului pe care l-a deţinut, mai bine de un deceniu, o unică companie, care a făcut ce-a putut dar şi-a încasat cu regularitate banii, beneficiind de un contract meşterit cu grijă de cei care au avutinteresul sa mentina statu-quo-ul.Chiliman a avut tupeul sa conteste perpetuarea unui sistem ineficient si pagubos. Urmarea? De peste un an, contractul încheiat cu ROMPREST este contestat în toate forurile posibile, de toate „clonele” fostului beneficiar.

Mai nou, pe frontul acestei bătălii (a cărei miză, este, într-adevăr mare: cam 450 de milioane de euro, pe 25 de ani) a fost aruncată şi presa. Mai precis, o parte a ei, atent sponsorizată prin contracte de publicitate şi căreia i se servesc cu regularitate informaţii clasificate sau nedestinate, încă, publicităţii. În felul acesta se încearcă influenţarea, prin presiune „publică”, a unor decizii care contestă valabilitatea contractului semnat cu un an în urmă. Şi datorită căruia Sectorul 1 este acum cel mai curat, mai îngrijit şi mai modern utilat dintre toate. După o veche reţetă, în joc sunt aruncate nume de persoane, prezumţii şi procese de i