Complexul religios din localitatea constănţeană Murfatlar, întemeiat în urmă cu peste 1.000 de ani, este unic în România. Lăsate în paragină zeci de ani, bisericile amenajate în nişte grote în munţi de cretă sunt la un pas de prăbuşire. Turiştii care vor să schimbe atmosfera incendiară de pe litoral se pot relaxa cu o vizită la bisericile de cretă de la marginea mării. Puţin cunoscute publicului, sau chiar localnicilor, lăcaşurile de cult sunt construite într-un deal de cretă din apropierea comunei Murfatlar.
Localitatea se la o distanţă de 15 kilometri de litoralul Mării Negre, pe malul drept al Canalului Dunăre-Marea Neagră. Drumul dinspre Constanţa spre complexul format din camere şi galerii de cretă este destul de greu de găsit, pe şosea fiind un singur indicator către bisericile unicat în ţară. Odată ajuns la bisericile intrate în patrimoniul naţional, acestea te impresioneză prin simplitate şi măiestria cu care a fost conturat fiecare colţ al al construcţiilor.
Se crede că ansamblul de la Murfatlar, întemeiat în anul 992, adăposteşte prima biserică şi primele chilii ale unei mănăstiri de pe teritoriul ţării noastre. Descoperirea primei încăperi a complexului a fost făcută în anul 1957.
Bisericile, lăsate în paragină
Neîngrijite corespunzător şi chiar abandonate ani la rând, bisericile-monument au ajuns într-un stadiu agravat de degradare. Reprezentanţii Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu din Constanţa susţin că lipsa specialiştilor români în menţinerea şi reabilitarea unor monumente de acest gen a dus la degradarea bisericilor de la Murfatlar. Pentru a evita totuşi prăbuşirea încăperilor din cretă au fost improvizate câteva ferestre, care permit ventilarea aerului în interior. Chiar şi aşa, spun specialiştii, există pericolul ca toate camerele să se usuce prea mult şi să se deterioreze.
