Cântăreaţa de muzică populară, care s-a stins la numai 39 de ani, este un lider surprinzător al câştigurilor din drepturi de autor post-mortem.

Reglementări peste reglementări, tarife şi legi ale dreptului de autor se suprapun atunci când un artist trece pe lumea cealaltă.

Pe lângă monitorizarea minuţioasă a radiourilor, televiziunilor sau a mediilor ambientale care difuzează operele artiştilor-interpreţi, organizaţiile de gestiune colectivă din România administrează banii proveniţi din drepturile de autor ale acestora. Pun la colţ televiziunile care nu plătesc şi se luptă în instanţă cu cei care nu dau bani pe opera unui artist.

Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi, CREDDIDAM, are în prezent aproximativ 8.500 de membri, care strâng împreună, anual, din drepturi de autor, cam 35 de milioane de lei.

Suma se împarte în funcţie de difuzările fiecăruia, după o repartiţie care se face o dată la trei luni. „Banii nu reprezintă un salariu constant, iar sumele încasate de artişti diferă în funcţie de playlisturile radiourilor şi ale televiziunilor”, spune Ştefan Gheorghiu, director CREDIDAM.

Moştenitorii, interesaţi de case, terenuri şi tablouri

În cazul interpreţilor care au murit, câştigurile din drepturi de autor se împart moştenitorilor direcţi, printr-un act de succesiune făcut la notariat. Dacă nu există succesori, conform legii, banii sunt administraţi de instituţia de gestiune colectivă în care a fost înscris artistul.

„De multe ori, moştenitorii nu sunt interesaţi de aceste drepturi de succesiune. Urmăresc câştigul din bunuri ca terenuri, case, obiecte de artă şi nu se interesează de formele legale prin care ar beneficia de pe urma drepturilor de autor”, adaugă Gheorghiu.

Informaţiile despre sumele încasate de urmaşi sunt confidenţ