Condamnaţii întemniţaţi la Craiova sunt păziţi de colegi de celulă. Condiţia este ca „paznicii“ să nu fie recidivişti şi să treacă un test psihologic.Deţinuţii spun că se simt mai „liberi“ atunci când santinela este unul de-al lor. Cu toate acestea, nimeni nu a încercat să evadeze. Petre Barbu (41 de ani) a primit o pedeapsă de trei ani pentru furt. A fost închis la Pelendava şi, timp de un an şi jumătate, şi-a păzit colegii, fiind printre primii deţinuţi selectaţi să facă parte din corpul de pază al penitenciarului.
Vineri, 29 august, Barbu a încheiat ultima tură ca santinelă. „Plec acasă. Cât am fost paznic nu s-a întâmplat nimic rău. Fiind mai bătrân, colegilor mei le era ruşine să-şi dea în petec şi, din respect faţă de mine, şi-au făcut treaba“, a spus bărbatul.
El a povestit că munca lui consta în opt ore de pază. „Afară aveam un clopoţel din care trebuia să sun, în cazul în care se întâmpla ceva rău. Prietenii mei, căci aşa le spun la toţi de aici, ştiau că dacă ei făceau ceva, automat şi eu o păţeam la rândul meu“, a mai explicat Petre Barbu.
„Am vrut să dovedesc că sunt de încredere“
Titel Gavrilă (30 de ani) a primit o pedeapsă de doi ani de închisoare tot pentru furt. De un an este paznic la penitenciar.
„Când stau sus, de santinelă, mă gândesc la un singur lucru: cum să plec mai repede de aici. Nu vreau să fac o greşeală şi să mai stau câteva luni în plus pentru că nu mi-am făcut treaba. Şi când dorm dacă aud cel mai mic zgomot mă trezesc. Pentru mine a fost o şansă să dovedesc altora că pot avea încredere în mine“, a povestit tânărul.
Ceilalţi deţinuţi spun că se simt mai în largul lor atunci când sunt păziţi de colegii lor. Pot să facă o glumă cu ei, fără să se supere.
„Când sunt acolo sus, au responsabilitate mare. Trebuie să fie atenţi la tot, căci
