Serviciile pentru Imigrări folosesc ofiţeri sub acoperire pentru a depista cetăţeni români care acceptă bani în schimbul unei căsătorii de convenienţă cu cetăţeni străini. Pentru un străin, cea mai simplă cale de a obţine cetăţenia română este căsătoria. Numai că, greul începe după starea civilă, când un ofiţer de la imigrări interoghează mirii separat. După ce un român şi un străin spun „Da!” la Starea Civilă, cuplul este riguros verificat de un ofiţer sub acoperire. La Iaşi, cazurile de căsătorii de convenienţă sunt frecvente, majoritatea „candidaţilor” fiind cetăţeni din spaţiul extracomunitar, în special veniţi din ţări foste sovietice.

La Serviciul de Imigrări Iaşi este un singur ofiţer, o femeie. Are 32 de ani. Regulamentele cer ca identitatea sa să nu fie dezvăluită. Anul acesta a destrămat nu mai puţin de nouă căsătorii care nu aveau alt scop decât obţinerea cetăţeniei române.

„Pe care parte a patului doarme partenerul?”

Cetăţenia română a devenit, după aderarea la Uniunea Europeană, un scop pentru care unii străini ar fi în stare să plătească sute şi chiar mii de euro. Mulţi caută să aranjeze o căsătorie fictivă cu un român sau o româncă, pentru a deveni la rândul lor cetăţeni ai ţării noastre. Sarcina ofiţerului de la Serviciul pentru Imigrări Iaşi este să desfacă astfel de mariaje fictive.

După ce-şi pun pirostriile, fiecare cuplu mixt trebuie să treacă prin „interviul” poliţistului. Partenerii intră pe rând într-o cameră micuţă, mobilată doar cu o masă şi două scaune. Întrebările pornesc de la detalii mărunte de genul

„Pe ce parte a patului doarme de obicei partenerul“, până la întrebări legate de rudele acestuia, prietenii care au venit la nuntă, cum a fost luna de miere sau cât de sărată preferă mâncarea. Răspunsurile celor doi sunt apoi comparate, iar de obicei falşii soţi pică ime