Rectificarea bugetară arată din plin efectele crizei - şomaj în creştere, câştiguri, consum şi profituri în scădere, indicatori greu de anticipat. Şi totuşi, Guvernul rămâne optimist. Cu toate că a reformulat bugetul pe cifre care dovedesc că România se confruntă cu o recesiune dură, Executivul continuă să fie entuziast şi să spere că scăderea economică se va opri în ultimul trimestru din acest an. Ministerul Finanţelor Publice a conceput chiar o proiecţie pentru ur

Rectificarea bugetară arată din plin efectele crizei - şomaj în creştere, câştiguri, consum şi profituri în scădere, indicatori greu de anticipat. Şi totuşi, Guvernul rămâne optimist.

Cu toate că a reformulat bugetul pe cifre care dovedesc că România se confruntă cu o recesiune dură, Executivul continuă să fie entuziast şi să spere că scăderea economică se va opri în ultimul trimestru din acest an. Ministerul Finanţelor Publice a conceput chiar o proiecţie pentru următorii şase ani, prevăzând că produsul intern brut va ajunge la 944,4 miliarde de lei în 2015, dublu faţă de 2009. Aceasta, în condiţiile în care cele două rectificări ale bugetului din 2009 au demonstrat că perspectivele economiei sunt greu de anticipat, chiar şi cu ajutorul expertizei Fondului Monetar Internaţional (FMI). Bugetul a fost iniţial construit pe o creştere economică de 2% şi pe un deficit bugetar de 2,5% din PIB. În urma celei de a doua rectificări, Ministerul Finanţelor a stabilit o creştere negativă de 8,5% şi un deficit de 7,3% din PIB.

Ambele rectificări bugetare au în comun, pe lângă o depreciere drastică a performanţei economiei româneşti, re­direcţionarea unor fonduri masive către bugetul de pensii.

Pensiile, tot mai costisitoare

În cadrul celor două rectificări, bugetul asigurărilor sociale a primit aproape şapte miliarde de lei (5,5 miliarde de lei numai la a doua modificare a bugetului).