La aproape un an de la declansarea oficiala a crizei economice mondiale, moment marcat de falimentul Lehman Brothers si preluarea AIG de catre Guvernul american, somajul continua sa reprezinte o adevarata problema in Europa si Statele Unite, avand in vedere ca redresarea este prea lenta pentru a fi create destule locuri de munca.
Desi marile puteri ale lumii au reusit sa evite o catastrofa, prin luarea unor masuri de urgenta de catre bancile centrale, exista, inca, foarte multe probleme.
Criza a culminat, la sfarsitul anului 2008, cu o scadere dramatica a valorii activelor din intreaga lume. Astfel, o mare parte a oamenilor din clasa de mijloc si cei foarte bogati s-au regasit in situatia de a fi nevoiti sa renunte la o mare parte din cheltuieli.
De asemenea, preturile mari la petrol si alimente au accentuat criza, in timp ce companiile au redus productia, din cauza lipsei cererii pe pietele internationale, rezultand si mai multe disponibilizari.
Pentru a compensa pentru pierderile din sistemul privat, guvernele au pus la cale planuri de stimuli financiari. In Statele Unite, de exemplu, aproximativ o treime din pachetul de stimuli in valoare de 800 de miliarde de dolari consta in reducerea taxelor, pentru a stimula consumul, o treime reprezinta investitiile publice in infrastructura, iar o treime consta in transferul banilor catre autoritatile locale, pentru investitii in sanatate, ajutoare de somaj si salariile bugetarilor, potrivit unui comentariu al lui Jeffrey D. Sachs, profesor de economie la Universitatea Columbia, pentru Project Syndicate.
Insa aceste ajutoare financiare sunt foarte controversate, in special din cauza faptului ca majoreaza semnificativ deficitele bugetare, prin urmare va fi nevoie de o crestere a taxelor si o reducere a cheltuielilor publice in viitorul apropiat. De asemenea, nu toti
