Plecat din România în căutarea unei vieţii mai bune, fostul vicecampion mondial de karate, s-a reîntors în ţară şi a devenit salvamontist voluntar.

profil

NĂSCUT. 30 septembrie 1974

STUDII. Facultatea de Drept „Spiru Haret”, Bucureşti, Şcoala de Antrenori Sportivi, Bucureşti

FAMILIE. Divorţat, doi copii

IDEALURI. Să facă sport şi să-şi menţină verticalitatea şi puterea de luptă

Alin a făcut sport încă de pe când era de-o şchioapă. A început cu fotbal, în divizia A, la „Şepcile Roşii” Sibiu, după care au urmat şase ani de volei intensiv, la liceul care pe vremuri se numea Vasile Roaită, actualmente Colegiul Mircea cel Bătrân. „Am practicat şi caian-canoe, la o bază de agrement care era în cartierul Ostroveni, iar după aceea m-am apucat de sporturile de contact, am făcut judo, karate şi am luptat în K1”, povesteşte sportivul. Cele mai bune rezultate le-a obţinut la Campionatul Mondial din Grecia, din anul 2000 când a devenit vicecampion la karate, iar la Balcaniada din 2001, a câştigat locul III, pe ehipe, la acelaşi sport. „De când mă ştiu, eu sunt un luptător şi de aceea am acceptat să plec din ţară pentru un altfel de viitor”, spune sportivul.

Sportiv pe Wembley

Cu puţini bani pe care-i primea de la Clubul Sportiv Chimia, neputându-se întreţine decât cu ajutorul părinţilor, Alin a ales să plece, în anul 2001, în Anglia. „Am muncit la englezi din greu şi nu-mi este ruşine să o spun. Am spălat la WC-uri, am lucrat un an ca zugrav, am dat de permis, deşi nu condusese niciodată o maşină şi vreme de trei ani am lucrat ca şofer pe o betonieră, apoi ajutor de tâmplar. În paralel cu toate astea făceam sport la un club din Wembley”, deapănă Alin firul amintirilor. Îmi spune cum pe acele şantiere din Anglia a avut colegi de muncă un fost preot de la Suceviţa, un fost căpitan de poliţie, un om de afaceri din Sighetul Marmaţiei. Vi