Al III-lea Congres Naţional de Chimie a fost un prilej pentru ca "tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu, reputat om de ştiinţă, savant de largă recunoaştere internaţională şi strălucit om politic", să sublinieze:
"În anii construcţiei socialiste şi, îndeosebi în ultimii 20 de ani, s-au realizat mari centre şi combinate industriale, amplasate practic în toate zonele ţării. Se poate afirma că industria chimică românească cuprinde toate sectoarele moderne ale chimiei şi ocupă un loc important în întreaga dezvoltare economico-socială a patriei noastre".
Una dintre aceste ctitorii a fost la Arad - Combinatul Chimic de la Vladimirescu. Alături de industria petrolului, industria chimică arădeană era în 1989 cea mai tânără ramură industrială din judeţ.
La 11 februarie 1972, însuşi secretarul general al partidului, Nicolae Ceauşescu, a pus piatra de temelie a Combinatului de îngrăşăminte chimice arădean, iar la 11 ianuarie 1977 revenea la Arad împreună cu Elena Ceauşescu, pentru a asista la pornirea primului agregat al aceluiaşi obiectiv. Director al combinatului era, în anul revoluţiei, inginerul Gavril Ţîru.
El spunea că industria chimică este ramura în care, "alături de alte ramuri de vârf, se realizează cel mai înalt grad de valorificare a resurselor materiale de care dispune ţara noastră. Important e însă faptul că mai mult decât în alte ramuri - prin contribuţia nemijlocită a tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, ca îndrumător de înaltă competenţă şi autoritate ştiinţifică, o contribuţie hotărîtoare la dezvoltarea şi modernizarea chimiei şi petrochimiei şi-a adus-o cercetarea ştiinţifică şi ingineria tehnologică românească. Semnificativ în acest sens este numărul mare de tehnologii originale aplicate în producţie. Pe baza lor, în actualul cincinal se realizează circa 95% din
