Caprele negre din Munţii Rodnei sunt tot mai multe pe an ce trece. Din 2004, când s-au făcut primele numărători, şi până în primăvara lui 2009, numărul lor a crescut încontinuu.

Ştefan Mureşan, şeful serviciului de implementare a politicilor de mediu din cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud, spune că obiectivul departamentului pe care îl conduce este atingerea unui efectiv de 350 de exemplare, maximum din cât poate suporta zona. „Aşa este calculat pentru ca ele să poată păşuna şi să poată convieţui normal“, explică Mureşan.

Numără numai ce văd

În această primăvară, au fost observate118 capre negre, cu 23 mai puţine decât în toamna anului trecut. Se aşteaptă, însă, ca numărul lor să fie considerabil mai mare la numărătoarea de toamnă, cum se întâmplă de obicei. Aceasta va fi efectuată în luna noiembrie.

„Numărătorile se fac primăvara şi toamna, prima ca să vedem câte au ieşit de la iernat şi a doua să vedem câte s-a înmulţit“, mai precizează Mureşan. O primăvară atipică a fost în 2007, când numărul caprelor care au ieşit din iarnă a fost considerabil mai mare decât cele numărate în toamnă: din 77 câte au fost observate în toamna lui 2006 s-au făcut 117 în primăvara lui 2007. Până acum s-au făcut 11 evaluări ale numărului de capre negre. Voluntarii implicaţi în această numărătoare iau în calcul numai ceea ce văd, deşi în cărţile de specialiatate se spune că trebuie numărate atât urmele cât şi excrementele animalelor. Însă, pentru a evita eventualele contestaţii, reprezentanţii Parcului Naţional Munţii Rodnei au decis să ia în considerare doar exemplarele observate. 

Biodiversitatea la ea acasă

„Caprele negre fac parte din peisajul montan, au un farmec deosebit. Sunt suple, iuţi, dau o notă de semeţie muntelui şi sunt foarte vigilente. Un turist riscă orice prejudicii şi orice