Kanji Tsushima a fost ambasadorul Japoniei la Bucureşti între 2006 şi 2008. Bun cunoscător al limbii române, după stagii diplomatice la Bucureşti, în anii 1960-1990, Kanji Tsushima a rămas un apropiat al României.
În timpul celui de-al doilea mandat al meu, în perioada 19731978, eram decis să învăţ foarte bine limba română, dar, la un moment dat, solicitat de Universitatea Populară Ion Dalles, m-am hotărât să predau şi limba japoneză românilor dornici s-o înveţe. Doamna profesor universitar doctor Angela Hondru a fost una dintre cursantele mele cele mai sârguincioase şi am plecat mulţumit, la sfârşitul mandatului, că am avut pe cine lăsa în locul meu. Roadele strădaniilor ei au început să se vadă în câţiva ani. A început să traducă literatură japoneză încă din anul 1980, iar după Revoluţia din 1989 a introdus cursuri de limba japoneză în şcoli şi facultăţi. În paralel cu activitatea de profesor şi traducător, a început şi studiul tradiţiilor japoneze, îndeosebi a sărbătorilor populare, publicând studii pe marginea acestora şi în reviste de specialitate din Japonia.
Răsplata pentru toate eforturile ei a început să se vadă abia anul trecut, când a primit Premiul Ministerului de Externe Japonez şi Premiul Fundaţiei Japonia pentru contribuţia adusă pe tărâmul niponologiei, iar anul acesta, în luna mai, statul japonez i-a decernat Ordinul Soarelui Răsare şi al Razelor de Soare cu Rozetă, pentru contribuţia la popularizarea limbii japoneze în România şi la adâncirea înţelegerii reciproce între Japonia şi România. Toate aceste distincţii m-au bucurat enorm şi pot afirma cu mare onoare că au fost primele premii decernate unui român, cel puţin după război. Colonelului Gheorghe Bâgulescu, ataşat militar al României în Japonia, i-a fost decernat Ordinul Tezaurul Sacru în anul 1939, după apariţia cărţii Suflet japonez.
Revenind la doamna profesor Hon
