Îngheţarea rambursării ratelor de credit, idee lansată de Mircea Geoană, este extrem de controversată.
Îngheţarea pentru un an a rambursării ratelor de credit de către firmele mici şi mijlocii a pus pe jar comunitatea oamenilor de afaceri, bancherii şi Banca Centrală.
Ideea, de inspiraţie italiană, a fost lansată în conjunctura bătăliei electorale de către Mircea Geoană, candidatul Partidului Social Democrat, şi s-a bucurat atât de susţinerea, firească, a oamenilor de afaceri, cât şi de sprijinul cercului de prieteni din sistemul bancar.
Modelul italian presupune, în esenţă, ca firmele cu un istoric de plată bun, care nu au întârzieri şi care pot dovedi că afacerile lor au fost direct afectate de criză, să poată fi păsuite pentru 12 luni de la plata unui credit, dar să-şi achite la timp dobânda şi comisioanele bancare asociate acestuia.
Există însă suspiciunea că modelul este greu de aplicat în România, deoarece, spre deosebire de Italia, unde guvernul a susţinut băncile în nevoie şi le promite acum facilităţi fiscale, autorităţile noastre nu au nimic la schimb. În plus, păsuirea ar putea seca banii pentru credite noi.
Un cadou inutil
Este o idee cu caracter politic. Chiar şi în Italia băncile au intrat voluntar în schema de păsuire a datoriilor. De altfel, este dreptul băncilor să se ralieze unei asemenea propuneri, mai ales dacă ea ar fi însoţită de acadele fiscale, spune consultantul financiar Bogdan Baltazar, fost preşedinte al BRD-Société Générale. Orice bancă responsabilă îşi ajută clienţii atunci când aceştia au dificultăţi, dar o intervenţie a statului în afaceri private este neconstituţională, susţine Baltazar.
Unele bănci aplică deja ideea. De altfel, orice bancă bună analizează fiecare client, face aşa-numita restructurare a creditelor şi încearcă să nu lase să moară un client bun. Dar a obliga băncile să partic