Liderii Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE), de la Chişinău, au marcat ieri 20 de ani de la adoptarea limbii române ca limbă de stat şi trecerea la grafia latină în cadrul unor ceremonii publice mult mai vizibile decât în anii precedenţi. Sursa: AFP Photo

Manifestările, organizate de primăria din Chişinău, au debutat, în cursul dimineţii, cu depunerea de coroane la monumentul lui Ştefan cel Mare şi la bustul lui Mihai Eminescu.

România a fost reprezentată, pe lângă mai mulţi oameni de cultură, de o delegaţie condusă de secretarul de stat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Eugen Tomac.

„Limba moldovenească”, sintagma atât de des uzitată de fostul regim comunist de la Chişinău, nu a mai fost menţionată în declaraţiile rostite de reprezentanţii partidelor democratice din Moldova care formează majoritatea în noul legislativ de la Chişinău.

„Oricât au încercat cei care au condus Republica Moldova să marginalizeze această sărbătoare, limba română a fost sărbătorită de fiecare dată”, a declarat liberalul Dorin Chirtoacă, primarul capitalei, citat de portalul Unimedia. „Este cea mai importantă sărbătoare a ţării noastre”, a subliniat, la rândul său, Serafim Urechean, liderul Alianţei Moldova Noastră, una dintre cele patru formaţiuni din structura AIE.

Comuniştii, eternii absenţi

Ca şi în anii precedenţi, comuniştii moldoveni, care nu au recunoscut limba română, au ignorat sărbătoarea.

În 2007, preşedintele în exerciţiu, Vladimir Voronin, a dispus chiar înlocuirea limbii române cu cea „moldovenească” în programa şcolară. Unul dintre argumentele menite să-i susţină virulenta retorică antiromânească, la care s-a dedat în cele două mandate ale sale ,a fost că limba „moldovenească” ar fi apărut înaintea celei române.

„Limba moldovenească este, de fapt, mama limbii rom