Actriţa din „Francesca”, pelicula regizată de Bobby Păunescu, spune că preferă să refuze roluri dacă nu i se potrivesc întru totul şi că a primit deja propuneri pentru alte filme româneşti.

Primul rol principal al Monicăi Bârlădeanu coincide cu debutul în lungmetraj al celui care i-a dedicat partitura, iubitul ei, Bobby Păunescu.

În „Francesca”, filmul care va rula joi, în deschiderea secţiunii Orizzonti a Festivalului de la Veneţia, cei obişnuiţi cu Monica de pe coperţile revistelor glossy vor descoperi o alta, familiară doar celor apropiaţi. Una care în viaţa reală se învârte mai degrabă în cercuri culturale decât mondene, citeşte mult şi ia masa adeseori cu Salman Rushdie.

Într-un interviu acordat EVZ, actriţa povesteşte că a luat o pauză în relaţia cu Bobby Păunescu pe parcursul filmărilor, că nu se poate privi pe ecran şi că preferă să-şi aleagă atent rolurile decât să facă „flic-flacuri ca spidermanii” prin diverse producţii.

„Bobby ştie ce e autentic în mine”

EVZ: Foarte puţini au avut încredere în formula asta: Bobby Păunescu – regizor, tu – protagonistă. Câtă încredere aveai tu în ea?

Monica Bârlădeanu: Eu aveam foarte multă încredere, pentru că ştiam că funcţionează încă de la scurtmetrajul pe care l-am făcut amândoi. De fapt, eu n-am avut atunci decât un rol minim, n-am făcut decât să joc, el a filmat, a pus la punct lumini, costume, scenografie, tot. Nu era o situaţie de risc, nici artistic, de nici un fel, nimeni nu compromitea pe nimeni. Şi am lucrat destul de relaxaţi unul cu altul, a funcţionat foarte bine. Am avut, la un moment dat, o scenă emoţională şi mi-am dat seama că noi doi am lucrat cel mai bine la scenele astea extreme, pentru că el ştie ce e autentic în mine şi ştie când sunt, cu ghilimelele de rigoare, „adevărată”. Adică, acesta e singurul avantaj pe care îl are în faţa