"Disciplina religie trebuie să facă parte din trunchiul comun, la nivel primar, gimnazial, liceal şi postliceal" , se arată în scrisoarae Arhiepiscopiei Romano-Catolice.
Altă cerinţa a Bisericii Romano-Catolice este finanţarea unităţilor de învăţământ confesional, precum şi necesitatea ca tuturor copiilor aparţinând cultelor minore să li se asigure dreptul constituţional de a participa la ora de religie: "La cerere, în situaţia în care conducerea şcolii nu poate asigura profesori de religie aparţinând cultului din care fac parte elevii, aceştia pot face dovada studierii religiei proprii cu atestat din partea cultului căruia îi aparţin" , precizeză Ioan Robu, Arhiepiscop şi Mitropolit de Bucureşti.
Reprezentanţii Arhiepiscopiei Romano-Catolice sunt nemulţumiţi de faptul că niciunul dintre reprezentanţii cultelor religioase recunoscute oficial de stat nu au fost invitaţi la dezbaterile referitoare la proiectele legilor Educaţiei.
Potrivit unui articol din Constituţie se arată că "statul asigură libertatea învăţământului religios, potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult. În şcolile de stat, învăţământul religios este organizat şi garantat prin lege" , subliniază Patriarhul Daniel într-o scrisoare trimisă preşedintelui României.
Ecaterina Andorenescu a dat asigurări că religia va rămâne ca disciplină de studiu: "Sub nicio formă religia nu se scoate din învăţământul preuniversitar, ea rămâne în triunghiul comun" .
