Dublarea restanţelor la credite de la începutul anului şi până în prezent ar trebui să stârnească îngrijorarea bancherilor. Împrumuturile care sunt rambursate cu întârziere au ajuns deja să reprezinte peste 2,7% din totalul creditelor din portofoliu. La sfârşitul lui iulie, instituţiile de credit aveau de recuperat peste 5,5 miliarde de lei de la datornici, faţă de 2,8 miliarde de lei la sfârşitul lui 2008. Circa o treime din restanţe provin de la clienţii persoane fizice.

Dublarea restanţelor la credite de la începutul anului şi până în prezent ar trebui să stârnească îngrijorarea bancherilor. Împrumuturile care sunt rambursate cu întârziere au ajuns deja să reprezinte peste 2,7% din totalul creditelor din portofoliu. La sfârşitul lui iulie, instituţiile de credit aveau de recuperat peste 5,5 miliarde de lei de la datornici, faţă de 2,8 miliarde de lei la sfârşitul lui 2008. Circa o treime din restanţe provin de la clienţii persoane fizice.

Bancherilor le este aproape imposibil să verifice în fiecare lună situaţia de la locul de muncă a fiecăruia din cei peste un milion de români care au contractat credite. Prin urmare, orice semnal la nivel macro-economic care ar putea să le indice la ce să se aştepte în materie de restanţe este bine-venit.

Rata şomajului este un indicator important în ceea ce priveşte capacitatea viitoare de rambursare a împrumuturilor: când un debitor îşi pierde veniturile salariale, există un risc destul de mare să nu aibă suficienţi bani pentru achitarea ratelor. La fel, este probabil ca o firmă care a început să-şi concedieze salariaţii să aibă dificultăti şi în rambursarea creditelor. Ipoteza este confirmată de datele statistice: judeţele campioane la rata şomajului apar şi în topul unităţilor administrative cu cele mai mari restanţe la credite.

Judeţul Bistriţa-Năsăud este campion la creditele restante, acestea rep