Bisericile Ortodoxă şi Greco-Catolică sărbătoresc, astăzi, 1 septembrie, intrarea în noul an bisericesc.
Anul bisericesc ortodox are în centrul sau sărbătoarea Sfintelor Paşti şi este structurat pe trei perioade. Dacă perioada „Triodului” sau prepascală durează zece săptămâni, de la duminica Vameşului şi a Fariseului care este prăznuită pe 20 februarie până la duminica Paştelui, perioada „Penticostarului” sau pascală se desfăşoara pe parcursul a opt săptămâni, de la Duminica Paştelui până la prima duminică după Rusalii, pe 19 iunie. Perioada „Octoihului” sau postpascală ţine tot restul anului fiind şi cea mai lungă din cursul anului bisericesc.
Această rânduială a rămas doar în practica liturgică, începerea noului an bisericesc nefiind marcat prin slujbe speciale. Anul bisericesc este o moştenire romană din interiorul cultului bizantin. Semnificaţia spirituală a acestei zile este legată de momentul când Mântuitorul a intrat în sinagoga din Nazaret şi a citit din cartea proorocului Isaia. Potrivit tradiţiei moştenite din „Legea Veche”, în această zi se spune că a început creaţia lumii.
Anul bisericesc începe odată cu luna septembrie şi la evrei, în timp ce la romano-catolici anul liturgic începe cu aproximativ patru săptămâni înainte de Crăciun. Dacă anul bisericesc ortodox se încheie cu una dintre cele importante sărbători dedicate Maicii Domnului, pe 15 august, Adormirea Maicii Domnului, începutul noului an debutează cu o altă mare sărbătoare închinată acesteia, Naşterea Maicii Domnului, pe 8 septembrie. Astăzi este pomenit Sfântul Simion Stâlpnicul, privit de popor ca o axă ce reuneşte pământul şi cerul şi este ziua când se fac previzuni meteorologice.