Vicepremierul Dan Nica a declarat ieri ca Guvernul Boc isi va asuma raspunderea asupra legilor educatiei in varianta Andronescu. Daca am trai in alta tara sau in alta era, in care inaltii responsabili isi cumpanesc cu atentie cuvintele, anuntul ar suna firesc. E chiar redundant sau macar banal sa spui ca premierul isi asuma propunerile legislative ale ministrului sau. Din moment ce ai renuntat sa apelezi la initiativa legislativa a Parlamentului, e limpede ca numai Guvernul, prin ministrul Educatiei, mai poate avea legal acest drept. Este/a fost, de altfel, unul dintre putinele mecanisme simple ale autoritatii si raspunderii care s-au dovedit functionale in fragila democratie romaneasca.
Pentru ca acum in Romania vremurile nu sunt numai grele, vremurile Romaniei sunt si foarte tulburi. Prim-ministrul a spus saptamani de-a randul ca legile pentru care este dispus sa-si puna obrazul si Cabinetul zalog sunt legile Miclea, legi despre care autorul lor a repetat insistent ca au fost preluate putin spre deloc de ministrul Andronescu. Presedintele Basescu insusi a spus ca Ecaterina Andronescu si sindicatele incearca sa transforme niste "legi bune", adica legile Miclea, in "legi convenabile", iar negocierile Andronescu – Miclea, declansate in ultima instanta, nu au dus inca la aparitia unei sinteze. Cu alte cuvinte, avem un conflict deschis intre premier si ministru, conflict care, potrivit logicii si bunului-simt, ar trebui sa se termine cu demiterea ministrului. In loc de asta, vocea vicepremierului PSD reaminteste publicului ca autoritatea premierului Emil Boc este bine-mersi, cum o stim de obicei, adica ferfenita.
Mai mult decat atat, presedintele Basescu insusi pare sa se fi consolat cu un compromis. Aflat la o intalnire a invatatorilor saptamana trecuta, Traian Basescu a spus ca va exista "o suprapunere" intre legile Andronescu si Miclea. C