Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele CSM şi procurorul general ar urma să piardă, potrivit ultimului proiect al Legii unitare, obţinut de NewsIn, aproape trei salarii minime pe economie, coeficientul lor de salarizare fiind diminuat de la 14,5 la 11,8.
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar urma să aibă un coeficient de salarizare de 11,8 salarii minime pe economie, potrivit ultimei variante a legii unice, rezultată după discuţiile de luni seară de la guvern. Astfel, noua variantă prevede o scădere importantă, de aproape trei salarii minime, faţă de penultima variantă a proiectului de lege, care prevedea pentru şefii cei mai importanţi din justiţie un coeficient de 14,5.
În cazul vicepreşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al vicepreşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, scăderea nu este drastică, ajungându-se la un coeficient de 11,6 în actuala variantă, faţă de 11,9 în vechea formă.
O scădere moderată, de la 11,85 la 11,40 în actuala variantă, apare şi la salariile preşedintelui de secţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ale membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, prim-adjunctului procurorului general şi al procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Un procuror-şef secţie în cadrul Parchetului General, procuror-şef secţie în cadrul DNA şi cei din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ar urma să fie plătiţi după un coeficient de 10,8 salarii minime, astfel încât această ultimă formă de proiect prevede o mărire, faţă de 9,1 în ultima variantă. Creşteri asemănătoare sunt prevăzute şi în cazul procurorilor-şefi birou şi serviciu din aceste instituţii.
Judecătorii
