Cutremurul din '77 a pus la pământ ceva mai mult decât clădiri. O dată cu blocurile dărâmate a căzut şi o parte din naivitatea celor care credeau în sinceritatea regimului politic de atunci. Printre cadavre şi mobilă distrusă au fost găsite arme şi aparatură de înregistrare. Aparţineau serviciilor secrete româneşti şi aşa-ziselor case conspirative. Vecinul tău cel mai bun era Securitatea.

Acum 30 de ani postul de radio Europa Liberă se asculta cel mai bine în casa lui Nicolae Ceauşescu. Cel puţin aşa spune arhitectul Camil Roguski. Erau aparate de radio foarte bune, locul nu era împânzit de microfoane, iar securiştii nu aveau voie să intre în acest perimetru. Locul ideal spune cu umor distinsul architect.

Ţinând cont de faptul că în Bucureştiul acelor vremuri existau peste 200 de case conspirative ale Securităţii şi tot atâtea centre de ascultare, este uşor de înţeles de ce locul indicat de arhitect era perfect. Casele conspirative au căzut, la propriu, la cutremurul din '77, securiştii au rămas de veghe. După cutremur au fost găsite printre dărâmăturile locurilor sute de lăzi cu muniţie şi aparatură de ascultare. Atunci a devenit foarte evident pentru toată lumea că vecinul de vizavi, care îţi dădea bună dimineaţa în fiecare zi şi umbla până la chioşcul de ziare în chiloţi, poate fi ofiţer sub acoperire al Securităţii.

Arhitectul lui Ceauşescu, intim cu astfel de detalii prin mediul în care lucra şi trăia, explica că acele case conspirative sau puncte de întărire a Securităţii, cum le numeşte dânsul, erau frecvente în ţară şi foarte numeroase în oraşele mari. Funcţionau după regulile unei case domestice, dar erau păzite şi "mobilate" cu oameni 24 de ore din 24. Securitatea le rotea frecvent, atât apartamentele pe care le folosea în acest scop, cât şi pe cei care trebuiau să ocupe respectivul loc pentru a nu da de bănuit celor s