Aici au fost scoase la suprafaţă ruinele unei mănăstiri, iar arheologii doresc să construiască o clădire în jurul ei. În urmă cu trei ani, arheologii arădeni au descoperit ruinele unei mănăstiri pe raza localităţii Frumuşeni. Atestată documentar din 1183, Mănăstirea Bizere a aparţinut călugărilor benedictini. Istoricii spun că biserica juca un rol important în controlul transportului de sare de pe Mureş.

Arheologii Complexului Muzeal Arad pot reface astăzi tabloul vieţii din mănăstire, aşa cum era ea acum aproape un mileniu. Pe lângă fragmente de capiteluri, colonete, portaluri, bucăţi de mozaic, picturi murale bucăţi de vase din cupru s-au descoperit accesorii vestimentare, dar şi componente ale atelierelor de prelucrare a fierului şi osului.

„În urma analizelor şi investigaţiilor de laborator, s-a elaborat strategia de conservare curativă a mozaicurilor, având la bază principiile minimei intervenţii”, a explicat Adelina Stoenescu, director de comunicare în Complexul Muzeal Arad.

În paralel, specialiştii au reuşit să reconstituie virtual unele părţi din mănăstire: capela funerară, turnul-fântână, porticul claustrului şi curtea interioară.

Festival pentru ruine

Arădenii vor vedea pentru ultima dată situl de la Bizere, sâmbătă şi duminică, în cadrul unui festival cu muzică medievală, călărie şi concursuri de tras cu arcul. La începutul săptămânii viitoare, situl va fi acoperit, până când se va găsi o formulă pentru expunerea permanentă. Reprezentanţii Consiliului Muzeal Arad şi cei ai Consiliului Judeţean încearcă acum să obţină fonduri europene pentru a proteja mănăstirea.

Proces minuţios de conservare

Vestigiile au fost atent tratate, iar restauratorii spun că descoperirile sunt unice în România şi rare în Europa. După desprăfuire, tratamente de întărire şi curăţir