Aproximativ 1.000 de naţionalişti armeni au protestat miercuri în capitala Erevan contra unui dezgheţ istoric în relaţiile cu Turcia vecină, subliniind riscuri implicate de această apropiere, relatează Reuters. Armenia şi Turcia au anunţat luni că au căzut de acord să stabilească relaţii diplomatice şi să deschidă frontiera comună ca parte a unui plan pentru a pune capăt unei ostilităţi de un secol izbucnite după uciderea în masă de armeni de către turci otomani în timpul Primului Război Mondial.
Ele au afirmat că vor semna acordurile după şase săptămâni de consultări interne, urmând ca apoi să le supună parlamentelor lor pentru ratificare.
Dar naţionalişti în Armenia afirmă că nu poate fi vorba despre un dezgheţ atât timp cât Turcia nu recunoaşte masacrele din Primul Război Mondial şi deportările ca genocid. Ankara respinge acest termen, afirmând că mulţi oameni au murit de ambele părţi în timpul conflictului.
Potrivit estimărilor poliţiei, 1.000 de susţinători ai Federaţiei Revoluţionare Armene naţionaliste, cunoscută ca Dashnaktsutyun, au protestat în faţa Ministerului Afacerilor Externe, purtând drapele ale Armeniei şi regiunii separatiste muntoase Nagorno-Karabah, transmite Agerpres.
"Acest document pune la îndoială genocidul armean, problema compensaţiilor şi dreptul la patria noastră istorică", a declarat responsabilul partidului Gegham Manukyan.
Acest partid îşi declară rădăcinile ca datând din perioda de dinaintea masacrelor din Primul Război Mondial şi are susţinători puternici în rândul imensei diaspore armene. El s-a desprins de coaliţia la putere după ce această apropiere a fost anunţată pentru prima oară în aprilie, dar guvernul a păstrat o majoritate în parlament.
Turcia şi-a închis frontiera cu Armenia în 1993 în semn de solidaritate cu aliatul său musulman Azerbaidjan
