Cum va arata Romania descentralizata dupa 1 ianuarie 2010, cand primariile si consiliile locale vor decide direct soarta scolilor, a spitalelor sau a activitatii politiei? Romania libera a adresat aceasta intrebare mai multor specialisti in politici publice. In teorie, analistii considera descentralizarea un pas inainte pentru societatea romaneasca. Practic insa, ei trag un semnal de alarma: interesele de culise ale unor lideri politici, locali si de la centru, influenteaza continutul unor prevederi legale care vor reglementa sistemul.
Si nu in interes public, ci de grup. In opinia specialistilor consultati de R.l., planeaza riscuri serioase ca, in urma descentralizarii, baronii locali sa-si vada sporita puterea, inclusiv financiara, in teritoriu. Pornind de la neincrederea in clasa politica, sindicalistii sunt chiar mai transanti: suspectand interese obscure, multi se opun acestei reforme care, cel putin teoretic, ar trebui sa modernizeze viata administrativa a Romaniei.
Un semn de intrebare apare si in dreptul localitatilor cu venituri slabe la buget, care vor trebui sa se descurce mai mult singure. O situatie speciala se inregistreaza la Negresti (judetul Vaslui), cel mai sarac oras din tara. La fata locului, reporterii R.l. au aflat ca primaria e falimentara. Pana acum, o parte din fonduri mai veneau de la centru, insa edilii nu stiu cum vor suporta cheltuieli in plus atunci cand vor fi mai mult pe cont propriu.
Autoritatile spun ca procesul de descentralizare se va aplica in etape. Chiar daca va demara dupa 1 ianuarie 2010, acesta e asteptat sa se intinda pe parcursul a aproape patru ani, tocmai pentru ca responsabilii locali nu sunt inca pregatiti pentru noile atributii. In plus, senatorul Petru Filip, presedintele Comisiei pentru Administratie Publica, iI avertizeaza pe oficialii locali ca descentralizarea nu se va face in folosul
