Am fost aseară la Green Hours să văd un colaj de filmuleţe făcute de copiii romi într-o tabără la Timişul de sus. au fost vreo 400 de copii în trei serii şi şi-au jucat propria istorie (de la cum au ajuns romii în Romania, pînă la romii sub Ceauşescu). Nu au ajuns pînă în zilele noastre cu istoria.
L-am privit, am rîs, am aşteptat, n-am văzut scrisul, am fredonat – o experienţă filmată, nu un film. Dacă îl vor mai difuza o să anunţ, poate aveţi chef să vedeţi ceva diferit.
Deşi, principala întrebare care mi-a tot venit privind filmul ar fi dacă nu cumva acele scene vor face şi mai mult rău minorităţii dacă ar fi proiectată pentru “majoritarii romani verzi” – probabil că da, pentru că acei copii au vorbit liber despre înşişi, iar libertatea te face vulnerabil. In plus, istoria romilor, in parte nescrisa, ramine o istorie-a-felului-in-care-au-fost-vazuti-de-majoritari. Iată o fotografie din filmarea unuia dintre fragmentele cele mai reuşite: romii în epoca de aur…
Articol scris in colaborare cu Dragos Stanca
Am fost aseară la Green Hours să văd un colaj de filmuleţe făcute de copiii romi într-o tabără la Timişul de sus. au fost vreo 400 de copii în trei serii şi şi-au jucat propria istorie (de la cum au ajuns romii în Romania, pînă la romii sub Ceauşescu). Nu au ajuns pînă în zilele noastre cu istoria.
L-am privit, am rîs, am aşteptat, n-am văzut scrisul, am fredonat – o experienţă filmată, nu un film. Dacă îl vor mai difuza o să anunţ, poate aveţi chef să vedeţi ceva diferit.
Deşi, principala întrebare care mi-a tot venit privind filmul ar fi dacă nu cumva acele scene vor face şi mai mult rău minorităţii dacă ar fi proiectată pentru “majoritarii romani verzi” – probabil că da, pentru că acei copii au vorbit liber despre înşişi, iar libertatea te face vulnerabil. In plus, istoria romilor, in parte nescrisa, ramine o istorie-a-felului
