» In 1999 au fost dotcom-urile, in 2006 produsele "toxice" legate de piata imobiliara, in 2008 piata de marfuri, iar in prezent se construieste un nou balon pentru burse.
» Distanta tot mai redusa intre bulele speculative demonstreaza existenta unor sume imense care pot inunda pietele, iar dupa injectiile masive de lichiditate ale bancilor centrale "isteria" aurului poate fi reaprinsa repede.
Nu se poate cladi un balon speculativ fara un slogan, o campanie eficace de popularizare si justificare a preturilor mari, specularea unei nevoi sau obsesii. Isteria lalelelor din Olanda pornea de la raritatea unui anumit soi, cumparatorii din imobiliare vedeau doar cererea, in dilatare continua in viitor, fara sa mai urmareasca evolutia posibila a puterii de cumparare; mai recent, fanii dotcom-urilor sperau sa dea lovitura cu un nou Microsoft, iar cei care cumparau contracte pe petrol in urma cu un an, la aproape 150 dolari/baril, se temeau ca resursele se vor termina repede bazandu-se pe rapoarte pesimiste masluite de analisti (Goldman Sachs vedea un pret-tinta de 200 dolari, prin mai anul trecut).
Ideea care a animat bubble-ul pe marfuri – nu a crescut doar petrolul, ci si pretul porumbului, cafelei etc. – a fost "investitorii migreaza de pe burse, in declin, spre alte active", cu mici variatii in functie de piata ("industria biocombustibililor va genera cresteri de preturi pentru anumite cereale" etc.). De regula, orice bula se creioneaza avand la baza analize, comentarii "avizate", anumite stiri abil exploatate, pentru a induce senzatia penuriei in randul publicului, care sa permita o descarcare masiva din partea celor care au acumulat din timp. De ce consideram ca aurul poate fi urmatorul activ umflat? Bancile centrale au invadat piata de bani. Marea parte a acestora a umplut doar gaurile bancilor, dar lumea a fost deja inoculata cu
