În perioada 22-26 mai 1989, s-a desfăşurat în Cehoslovacia o mare aplicaţie militară de comandament, denumită codificat "Vltava-89". Tema exerciţiilor a fost următoarea: "Pregătirea operaţiei defensive a Frontului, în cadrul alianţei. Respingerea agresiunii inamicului în condiţiile în care nu a avut loc o mobilizare completă şi o desfăşurare a forţelor proprii". La aplicaţia respectivă s-a prevăzut utilizarea în luptă a tuturor unităţilor armatei cehoslovace, precum şi a celor din Grupul Central de Forţe - alcătuit din mari unităţi sovietice.
Pentru prima dată de la înfiinţarea Organizaţiei Tratatului de la Varşovia (OTV), Comandamentul Unificat a renunţat la "doctrina Sokolovski" şi a fost de acord cu planificarea unui scenariu strategic defensiv pentru forţele proprii, în conformitate cu noua doctrină militară a alianţei, adoptată la Berlin (28-29 mai 1987).
DOCTRINA SOKOLOVSKI
Conform doctrinei militare a URSS - elaborată la începutul anilor '60 de un grup de teoreticieni în frunte cu mareşalul Vasili D. Sokolovski şi valabilă inclusiv pentru OTV - Armata Roşie declanşa o ofensivă strategică chiar de la începutul conflagraţiei cu NATO. Astfel, se evitau posibilele distrugeri care puteau rezulta în urma desfăşurării operaţiunilor militare pe propriul teritoriu - incluzând în arealul respectiv şi teritoriile statelor aliate cu URSS, membre ale OTV.
În acelaşi timp, mareşalul V.D. Sokolovski se pronunţa împotriva desfăşurării de acţiuni strategice defensive, în următorii termeni: "Armata sovietică trebuie să studieze apărarea, să ştie să o aplice pentru a stăpâni toate formele de acţiuni militare. Avem însă în vedere apărarea pe scară operativă şi tactică. În ceea ce priveşte apărarea strategică şi strategia defensivă, acestea trebuie respinse cu hotărâre, ca fiind deosebit de periculoase pentru ţară".
Totod
