Amatoare în bucătărie, ignorantă în materie de vânzări şi fără sânge rece de afacerist, Violeta Dincă a reuşit să-şi promoveze restaurantul din instinct. Povestea Violetei Dincă dovedeşte că poţi ajunge cunoscut şi fără să investeşti un leu în promovarea ta. Absolventă de filologie la Universitatea Bucureşti, Violeta Dincă, de 32 de ani, a lucrat o vreme într-o firmă de logistică, apoi şi-a deschis o firmă de traduceri. Dar n-a fost fericită, aşa că în noiembrie 2007 s-a lansat într-o cu totul altă afacere. Fără niciun fel de experienţă în domeniu, Violeta împreună cu soţul ei, Ediz Abibula, a deschis un bistro în inima Bucureştiului, pe Batiştei. Un loc micuţ, cu vreo zece mese şi un bar la fel de mic, un loc potrivit pentru slow food şi slow life.
Fără bani de marketing
„Violeta’s Vintage Kitchen“ sfidează cam tot ce ştim despre restaurantele din Bucureşti. În primul rând nu are bucătar (cea care găteşte e chiar proprietara), nu are nici furnizori, nici un reţetar în toată regula sau un meniu pe hârtie glossy copertat în imitaţie de piele. Nici ospătari şmecheri (ci neprofesionişti pasionaţi), nici blendere, storcătoare, tăietoare sau alţi roboţi de bucătărie. Nu are două prăjituri tăiate simetric, iar smântâna de pe plăcinta cu dovleac nu stă ţeapănă, ca la cofetărie, ci se scurge cu nonşalanţă în farfurie. Şi uneori, tocmai urzicile cu parmezan pentru care venisei s-au terminat!
Dar dacă dai o căutare pe Google, găseşti zeci şi zeci de cronici favorabile bistroului Violetei, pe site-urile a tot felul de publicaţii, pe nenumărate site-uri de restaurante şi pe multe alte bloguri. Violeta nici nu-şi poate imagina ce buget uriaş de marketing ar fi trebuit să aibă pentru o asemenea promovare. Bistroul deschis pe 15 noiembrie 2007, dar inaugurat oficial pe 21 februarie 2008, a avut anul trecut o cifră de afaceri de 200.000 de
