Elena Ceauşescu şi-a petrecut ultima vară în compania aceloraşi însoţitori, preocupări şi probleme. Chiar dacă de la mijlocul lui iulie şi până la începutul lui septembrie şi-a părăsit biroul şi reşedinţa din Bucureşti, nu s-a lipsit de şedinţe şi tovarăşii cei mai apropiaţi. "Şedinţomania" era, de altfel, element clasic în stilul de viaţă al nomenclaturiştilor autointitulaţi revoluţionari de profesie.
În perioada 15-28 iulie, soţii Ceauşescu au plecat însoţiţi de suita demnitarilor, a ofiţerilor din serviciul de pază şi protecţie şi a personalului ce-i deservea la reşedinţa prezidenţială de vară de la Neptun. În agenda Elenei Ceauşescu, acestea au fost zilele cele mai relaxante din 1989.
A făcut însă şi vizite de lucru în judeţul Constanţa (19 iulie) şi municipiul Constanţa (26 iulie). A onorat festivităţi (Ziua pionierilor), mese şi dineuri pentru oaspeţii primiţi de Nicolae Ceauşescu la reşedinţa de pe litoral. A fost activă, ca de obicei, la cele două şedinţe prezidate de Nicolae Ceauşescu (la 21 iulie despre modernizarea proceselor de producţie şi 26 iulie despre sarcinile de plan pe luna august).
În prima duminică de după sosirea Tovarăşilor, la Neptun şi-a făcut apariţia şi Poliana Cristescu. Printre notaţiile din agenda Elenei Ceauşescu prezenţa fostei nurori este consemnată în zilele de 19, 23, 24 şi 25 iulie. Altfel, puţine nume sunt menţionate în sejurul de la Neptun: un anume "Tov. Gh. Ogică"; Burciu, şeful sectorului construcţii de la Gospodăria de partid, şi nelipsiţii din cotidianul ei Bobu, Curticeanu şi Constantin Radu.
De sâmbătă 29 iulie şi până luni 4 septembrie, Ceauşeştii s-au mutat cu căţel şi purcel, cum se spune, la Snagov. Urmărindu-le programul, ai putea deduce că la Neptun îşi făcuseră "concediul", iar la Snagov se mutaseră temporar din cauza zăpuşelii.
Pe atunci, la Bucureşti,
