- Comentariu - nr. 369 / 3 Septembrie, 2009 Ce am constatat (trait si simtit), noi, romanii, in ultimii 20 de ani? Ca o ducem din rau in mai rau, ca demagogia (politicienilor) face sa paraseasca rusinata pana si paginile DEX-ului, iar aceiasi politicieni nu au dat doi bani pe drama pe care o traieste in fiecare zi populatia, dar, in schimb, s-au luptat cu o disperare vecina cu neghiobia pentru obtinerea cat mai multor privilegii si functii, crezand ca totul le este permis. Acesti perversi, mai constatam, se cearta de ochii lumii, pentru ca, in realitate, interesele i-au tinut strans uniti, cu totii ascunzandu-se lasi in spatele unei imunitati pe care au transformat-o in scutul faradelegilor lor. Intamplarile care s-au derulat si in ultimele zile nu fac decat sa ne intareasca ideea ca, in Romania, tupeul politicienilor se afla la cote nemaiintalnite. Cum altfel poti eticheta un fapt ca acela in care Elena Udrea sustine, cu aceeasi nonsalanta tipica alesilor, ca se astepta sa i se ridice o statuie (probabil, tot din banii publici) pentru economiile facute la Ministerul Turismului? Sau cand unul dintre numerosii vicepresedinti ai PSD, Liviu Dragnea, staroste peste Teleorman si peste consiliile judetene la nivel national, considera ca premierul Boc si colegii de guvernare democrat-liberali se joaca cu focul atunci cand continua sa anunte asumarea raspunderii Guvernului pe mai multe pachete de legi? Oare cei care se joaca cu focul nemultumirilor sociale nu sunt chiar liderii celor doua partide ale Coalitiei, lideri din care face parte si ironicul Dragnea? Ba da, numai ca tupeul n-are limite. Ca si in cazul declaratiilor mai-marilor liberali, care anunta, chipurile, ca ei, si doar ei au reprezentat guvernarea cea mai responsabila din Romania. De ce oare niciunul din cei aflati pe baricadele electorale nu au catadicsit sa se incline cu adevarat in fata aplicarii legii si