Micuţul orădean face judo doar de trei ani şi jumătate. Deja are colecţie de medalii şi visează să ajungă un mare judoka, aşa cum sunt campionii de la televizor. PROFIL

Născut. 30 aprilie 1999, Oradea.

Studii. Elev, clasa a IV-a, la Liceul Sportiv.

Familie. Mai are un frate.

S-a apucat de judo în clasa I, după ce la ora de sport a auzit un profesor vorbind foarte frumos despre avantajele lui. „Am hotărât să fac judo, iar domnul Corneliu Surlă a fost primul meu antrenor. Acum mă antrenez cu domnul Aurelian Ciprian Fleisz”, spune băiatul. În fiecare zi merge la antrenamente de la şcoală. „Acum mă antrenez cam două ore şi jumătate pe zi, dar nu mă simt obosit. E foarte frumos”, adaugă el. Din clasa I a început să meargă la concursuri. La unele a pierdut, la altele a câştigat.

„La primele două competiţii am pierdut, dar după aceea am început să câştig”, spune el mândru. Anul acesta a ocupat locul trei la Campionatul Internaţional de Judo pentru Copii, din Kosovo. Este cel mai mare titlu pe care l-a cucerit până acum, dar are ambiţii mari. De aceea din toamnă va fi la Liceul Sportiv. „Vreau să merg la competiţii internaţionale. Vreau să concurez în Italia, în Olanda şi în alte ţări”, visează el cu voce tare. În clasa a IV-a va participa la mai multe concursuri decât până acum. „Cu cât creştem, cu atât sunt mai multe concursuri de judo. Pentru copiii mici nu sunt atâtea”, spune el, bucuros că nu mai este mic.

Modelare prin judo

Darius a vrut să renunţe la judo. Îi lua tot timpul de joacă cu prietenii din cartier. „Mami şi tati nu m-au lăsat să renunţ. Au zis că mă descurc bine la judo şi să merg mai departe pentru că voi avea rezultate bune”, explică el. Băiatul recunoaşte că sportul l-a ajutat foarte mult să se maturizeze. La grădiniţă, toată lumea spunea că este un copil rău. Acum nu se mai spune aşa ceva.