Domeniul îngrijirii corporale din Europa este cucerit încet-încet de mezoterapie, o nouă metodă ce presupune un tratament nechirur-gical de modelare a corpului.

Mezoterapia este o tehnică inventată în 1952 de medicul francez Michel Pistor şi presupune tratarea zonelor cu probleme cu ajutorul injectării intradermice a unor substanţe active. Problemele sau bolile ce pot fi tratate cu această tehnică sunt în mod esenţial de natură reumatologică, iar substanţele folosite sunt, în general, medicamente alopatice sau homeopatice. Metoda a fost treptat preluată de specialiştii în îngrijire corporală, care aplică injecţiile pentru a rezolva problemele de ordin estetic, precum celulita, pielea cu aspect de coajă de portocală, roşeaţa sau dilatarea excesivă a vaselor sanguine.

Origini şi principii ale mezoterapiei

Această tehnică, destul de recentă, a pornit de la ideea potrivit căreia, pentru a avea eficienţă maximă, un medicament trebuie să parcurgă cel mai scurt drum posibil. De aici a venit soluţia de a injecta o substanţă activă direct sub piele, cât mai aproape de zona care are nevoie de tratament. Astfel, este eliminat riscul ca substanţele respective să ajungă în sânge şi de acolo în stomac sau în ficat, adică în organele interne care au cel mai mult de suferit de pe urma medicamentelor ce pot fi uneori agresive. Pe scurt, atuul acestei metode este faptul că reduce efectele secundare ale substanţelor active, iar dozele injectate pot fi reduse, în funcţie de nevoi.

Cine sunt beneficiarii acestei tehnici?

Mezoterapia este o metodă la care recurg în special sportivii de performanţă pentru a-şi vindeca traumatismele articulare, tendinitele sau problemele musculare. Dacă generalizăm, putem spune că mezoterapia este folosită pentru tratarea diverselor infecţii (angină, sinuzită, bronşită etc.), a anumitor afecţiuni de