România trebuie să propună un nume pentru viitorul post de comisar care îi revine Bucureştiului. Printre numele vehiculate până acum se numără Dacian Cioloş, Adrian Severin şi Monica Macovei. Disensiunile dintre PDL şi PSD fac ca nominalizarea să fie aproape imposibilă acum.
Analiza de Luca Niculescu
Când vom afla cine va fi noul comisar romândin viitoarea Comisie Europeană ? Întrebarea pare prematură: vacanţa încă nu s-a terminat, nu se ştie încă nici cine va fi preşedintele Comisiei Europene (deşi Jose Barroso depune mari eforturi pentru a obţine încă un mandat), nu se ştie nici dacă viitoarea Comisie va funcţiona pe actualul Tratat de la Nisa sau dacă va intra în vigoare cel de la Lisabona, prin urmare nu se ştie dacă numărul comisarilor va scădea sau va rămâne acelaşi.
Şi totuşi. Imediat după alegerile europene începuse o dezbatere între principalele partide din România cu privire la formaţiunea care va "avea dreptul" să dea viitorul comisar, atât PDL cât şi PSD revendicându-şi acest drept. Dezbaterea părea că va dura ceva, cu atât mai mult cu cât cele două partide erau la egalitate – fiecare având câte 11 membri în Parlamentul European (la PDL adăugându-se Elena Băsescu).
Discuţiile s-au stins repede pe fond de vacanţă şi de scandaluri estivale. Oricum, pentru numirea viitorului comisar, câştigătorul din alegeri contează prea puţin. Nominalizarea va fi făcută de Guvern, care poate propune şi un tehnocrat, aşa cum s-a întâmplat în cazul lui Leonard Orban, după eşecul desemnării lui Varujan Vosganian.
Sigur, teoretic, comisarii nu pot apăra interesele ţării din care provin. Practic, de cele mai multe ori, există o coordonare între poziţia lor pe un dosar şi cea a ţării în care s-au născut. Altfel, nu ar exista atâta încrâncenare din partea ţărilor din UE de a avea, fiecare, câte un comisar, indiferent de cât de dificil este să împarţi
