Peste 3.000 de oameni mor anual pe drumurile din România. Vinovaţi: legislaţia prea blândă, mentalitatea şi lipsa infrastructurii.
Ori de câte ori aud despre o astfel de tragedie, mă rog să fi murit cu toţii - toată familia. Pentru că este cea mai grea povară pentru un părinte să-şi vadă copilul pierind sub ochii lui, din vina unui descreierat care nu pune preţ nici pe viaţa sa, darămite pe vieţile celorlalţi”, îşi rezumă propria tragedie Cristina, o mamă care şi-a pierdut copilul de 8 ani într-un accident pe DN 1, una dintre şoselele „campioane” la numărul de accidente grave.
Contabilizând numărul morţilor de pe şosele, în fiecare an, România poate şterge de pe hartă o comună cu peste 3.000 de locuitori. Acestui „bilanţ” sumbru i se adaugă şi cele peste 9.000 de drame trăite, an de an, de cei răniţi în accidente rutiere - peste jumătate mutilaţi pe viaţă.
Dincolo de cauzele pur tehnice (viteză excesivă, depăşiri sau traversări neregulamentare, trecerea pe roşu sau alcoolul la volan), parlamentari, poliţişti, avocaţi sau sociologi susţin la unison că „măcelul” de pe drumurile din România este alimentat de mentalitate. În opinia acestora, vom avea mai puţine accidente doar când vom construi autostrăzi, vom înăspri pedepsele şi când legea va fi aplicată atât de poliţişti, cât şi de magistraţi.
„Este nevoie de pedepse dure”
„E drept că legislaţia este mult prea blândă. Din punctul meu de vedere, am avea nevoie de o diversificare a sancţiunilor, adoptând modelul statelor vest-europene şi al SUA. Spre exemplu, depăşirea limitei de viteză cu peste 50 de km/oră (considerată la noi contravenţie şi pedepsită doar cu amendă şi cu suspendarea permisului) ar trebui să fie incriminată ca infracţiune. Atunci, nu ai mai putea contesta atât de simplu probele depuse de poliţie într-un dosar penal, pe de o parte. Şi, pe d
