Crucea din legenda Nu toamna astronomica, ce incepe anul acesta la 23 septembrie este cea care iti spune ca participi la un prag autumnal, ci frunzele rasucite si ingalbenite ale castanilor, iarba palita fara sanse de revenire, cuiburile de berze care nu mai au locuitori si, daca toate acestea nu ne-au ajuns, atunci, ei bine, chiar si data din calendar : 1 septembrie. Este un inceput de toamna pe care il vedem si in Parta - caci altfel vezi succesiunea anotimpurilor in oras si altfel atunci cand intamplarea te duce pe drumurile judetului, printre ierburi inalte care se trec si pe langa fructe care rup copacii si care se cer culese deja de ceva vreme. Care ar fi lucrurile pe care le poate consemna vizitatorul Partei, acum, la un inceput de toamna? In primul rand, ar fi locul sapaturilor care aduc de ani si ani de zile arheologii aproape de comuna, pentru a mai dezlega cate unul dintre misterele asezarii neolitice care exista pe ceea ce este acum malul Timisului. Dar anul acesta locul este mofturos : oricat batem la pas, cu masina, malul, situl arheologic nu se arata privirilor. In localitate, oamenii ma consoleaza, spunand ca Timisul a iesit din matca si mai apoi au crescut ierburi si multe locuri au fost acoperite de vegetatie. Slaba consolare... Dar asta e : probabil la un loc unde este inmagazinata o doza mare de istorie nu trebuie sa mergi cu masina, ci mai degraba il vei gasi trudind, pe jos, batand cu pasul pe firul raului. Mai am ceva de gasit, si daca nici acest lucru nu vrea sa se arate, atunci am sa proclam ziua asta una "cu rosu in calendar", dar nu din cauza ca ar fi vreo sarbatoare, ci pentru nenorocul ei in ceea ce priveste lucrurile ascunse. Este vorba despre o piatra de mormant cu care se lauda partanii vizitatorilor, zicand ca ar fi de pe la anul 800. Este pe undeva prin cimitirul catolic. E timpul ca treaba asta cu misterul partanilor, care spun ca