- Editorial - nr. 369 / 3 Septembrie, 2009 Acum, cand nu mai avem resurse si dam din colt in colt, cand vine vorba de plata pensiilor si a salariilor, de achitarea costului unei investitii sau a ajutorului de somaj, care in curand le va depasi pe toate, ne intrebam cu totii, unde-s banii? Care bani ? _ se mira cei carora ne adresam si care in mod firesc si oficial ar fi raspunzatori de existenta si gestionarea lor. Este vorba, evident, de banii natiunii, ai tarii, inclusiv de cei care au intrat in istorie sub genericul de "Banii lui Ceausescu". Pentru ca pe vremea aceea, cu toate necazurile ei, Romania era functionala, consuma, dar si producea, exportand copios si pentru reluarea ciclului de productie, dar si pentru achitarea datoriilor angajate in vederea realizarii a doua obiective economice foarte importante pentru viitorul tarii: sistemul de irigatii si sistemul energetic national. Echilibrul acesta intre productie si consum a incetat sa mai existe in Romania din momentul in care au venit "democratii" la putere. Alde lui Iliescu si Roman, apoi ai lui Constantinescu s.a.m.d., care, in haine de "Mosi Craciuni", au impartit poporului, in stanga si-n dreapta, cu o marinimie ce nu s-a mai vazut, fara ca acestuia sa-i ceara firescul, adica sa produca in continuare mai mult si mai bine. Atunci, in plina efervescenta revolutionara, oamenii acestia au dat slobozenie, fara nicio legitimitate si jena, la imparteala secolului. Selectiv, insa, pentru ca fiecare din cei alesi si-a luat cat a vrut si cat a putut din avutia nationala, astfel incat visteria statului a ramas goala-goluta, romanilor incetatenindu-li-se peste ani prostul obicei de a se infrupta din plin din ce nu-i al lor si din ce nu li se cuvine. Populismul acesta desantat, organizat pe caste, pentru ca si imparteala isi are regulile ei, unii cu oul, altii cu boul, sau unii cu carul, altii cu paharul, a facut