Guvernul Boc a decis. Îşi va asuma răspunderea de Legile educaţiei, o combinaţie între Codul propus de ministrul Ecaterina Andronescu şi proiectul elaborat de comisia prezidenţială condusă de Mircea Miclea. Sursa: Răzvan Vălcăneanţu

Printre noutăţi, se numără depolitizarea funcţiei de director, învăţământul obligatoriu de 10 clase şi una pregătitoare, vârsta de pensionare de 65 de ani pentru profesori şi întocmirea de rapoarte periodice asupra evoluţiei şcolare a copiilor, care să fie trimise părinţilor.

După schimbări ani de ani, noile legi ar trebui să aibă viaţă mai lungă, potrivit promisiunilor guvernanţilor. Cum vor fi implementate schimbările, elevii vor simţi cel mai bine, fiind cei mai expuşi în aceste dispute cu miză politică.

Cele două proiecte de la care s-a plecat în elaborarea Legii educaţiei au propus ca în centrul procesului de învăţământ să se afle formarea competenţelor cheie europene, prin care orice absolvent trebuie să dobândească, la sfârşitul şcolii, abilităţile necesare pentru o societate bazată pe informaţie.

„Introducerea lor este lăudabilă ca intenţie, dar cu adevărat dificil este pasul următor, cel de a explicita modalităţile concrete de dobândire a acestor, la nivelul cadrului de referinţă, programei şcolare sau conţinuturilor”, a declarat pentru evz.ro Cristian Hatu, expert pe probleme de educaţie la Societatea Academică din România (SAR).

Greutăţi cu ştiinţele

Cel mai greu va fi să implementăm competenţele cheie mai ales în domenii ca matematică, ştiinţe şi tehnologie, atrage atenţia Hatu.

„Pe de altă parte, se pune şi întrebarea: cum se va forma, de exemplu, abilitatea de a gândi critic sau cum se va dobândi capacitatea de a problematiza (necesară pentru a găsi soluţii la probleme şi situaţii întâlnite în viaţa reală). Pe baza acestor schimbări