De la primele cadre, noul film al lui Tarantino îţi întăreşte convingerea unei farse de proporţii, cu primul episod intitulat "Once upon a Time in Nazi occupied France", şi camera care se plimbă pe dealuri, cu debutul acţiunii într-o familie de fermieri care dacă n-ar vorbi franceză i-ai putea foarte bine plasa şi în Kentucky. Poţi adulmeca în aer aroma unui delicios western-spaghetti servit aburind de le chef, Sergio Leone. Cum aluzia şi-a îndeplinit misiunea, Tarantino trece la acţiune; în mijlocul pastoralei cu iz de western debarcă un ofiţer nazist extrem de protocolar, vorbind impecabil franceza, cu maniere aristocratice, cu gesturi fine de prestidigitator sau de iluzionist, care-l pofteşte la o discuţie in private pe stăpânul casei, nu înainte de a comanda un pahar cu lapte şi a rosti sentenţios preţioasa frază: "A votre famille et á vos vaches je dit Bravo!". Într-o bună tradiţie de salon musafirul se recomandă pe un ton cultivat, precizând şi scopul vizitei. Este vorba de ofiţerul SS Hans Landa, cunoscut şi sub numele de The Jews Hunter, care-i explică fermierului terorizat printr-o fabulă de ce germanii sunt asociaţi cu vulturii şi evreii cu şobolanii. La un moment dat, considerând că gestul său de politeţe a fost înţeles, Landa propune ca discuţia să se desfăşoare în engleză din moment ce gazda ştie această limbă, iar Landa se descurcă excelent şi în limba bătrînului Will; ceva mai târziu va vorbi impecabil şi italiana. Întregul joc de scenă aproape îl hipnotizează pe bietul fermier, iar acesta dezvăluie locul unde se află ascunsă singura familie de evrei care supravieţuise raziilor repetate, iar Landa organizează o surpriză care-i ucide pe toţi mai puţin pe una dintre fete, Shosanna Dreyfus (Mélanie Laurent în varianta matură). Evadarea ei deschide porţile vendetei, porţi pe care intră cu un accent imposibil locotentul Aldo Raine (Brad Pitt) împreună