După o şedinţă-maraton de zece ore, guvernul a decis miercuri ca învăţământul obligatoriu să fie de zece clase, plus clasa pregătitoare, renunţându-se astfel la învăţământul obligatoriu de 12 clase, plus clasa pregătitoare, variantă propusă iniţial de ministrul Ecaterina Andronescu.

Premierul Emil Boc a ţinut să precizeze de la bun început că învăţământul trebuie să se axeze pe aspectul calitativ, nu pe cel cantitativ. „Copiii trebuie să înveţe cum să înveţe, să li se dezvolte spiritul creativ, să nu mai fie doar o masă amorfă care trebuie să recepteze informaţii cantitative, ci, dimpotrivă, învăţământul să îi formeze pentru viaţă şi să îi pregătească pe copii cu abilităţi de comunicare, cu abilităţi digitale, specifice secolului în care trăim, şi, nu în ultimul rând, cu spirit de iniţiativă şi antreprenoriat, cu creativitate şi imaginaţie şi mai puţin accent pe ceea ce avem acum, şi anume cât mai multă informaţie, cât mai mult material pentru a toci, aşa cum eram obişnuiţi să spunem. Acum avem bibliotecă virtuală, putem lua de pe internet informaţiile. Important este să ne formăm şi să formăm copiii noştri ca şi oameni şi să îi învăţăm cu deprinderile specifice societăţii în care trăim“. Statul susţine calitatea educaţiei, indiferent de tipul de capital al furnizorului de educaţie, de stat sau privat.

Premierul Emil Boc consideră că este necesară evaluarea prin teste de tip internaţional şi evaluarea după fiecare ciclu curricular, pentru stabilirea planurilor individualizate de învăţare. Cu alte cuvinte, de la grădiniţă şi continuând cu învăţământul gimnazial şi secundar, părintele va primi în permanenţă un raport cu privire la evoluţia educaţională a copilului.

„Acest portofoliu educaţional va urmări copilul pe toată perioada de învăţare, vom putea să corectăm şi vom putea să îl îndrumăm spre cea mai bună profesie pe care o poate avea, v