Suferinţă îndelungată, diagnostic complex, disfuncţionalitate în deplasare, incapacitate de muncă, recuperare chirurgicală şi balneofizioterapeutică nu întotdeauna reuşită, iată câteva din caracteristicile intervenţiilor medicale în durerea lombară produsă de hernia de disc intervertebral. Detalii, în articolul: „Actualităţi clinico-terapeutice în hernia de disc lombară“, de prof. dr. Alexandru Vlad Ciurea şi dr. Ştefan Suditu de la Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar-Arseni“ Bucureşti. (...) Mulţi pacienţi cu durere lombară şi la nivelul membrelor inferioare sau slăbiciune la nivelul musculaturii extremităţilor sunt diagnosticaţi cu hernie de disc. Când este constituită, se produce deplasarea sau comprimarea rădăcinilor nervoase implicate, din poziţia normală, determinând apariţia simptomatologiei. În esenţă, această patologie nu ar reprezenta o problemă relativ urgentă a Neurochirurgiei, câtă vreme nervii spinali nu intră în conflict direct cu fragmentele de disc protruzionate sau rupte din discurile intervertebrale.

Incidenţă. Etiologie

Sciatica radiculară ca urmare a herniei de disc afectează cca 1/100.000 locuitori pe an, în populaţia adultă. Cele mai frecvente localizări sunt la nivelurile L5 sau S1 (aproximativ 95%), afectare dată de o hernie de disc lombară, iar aproximativ 5% din cazurile de sciatică sunt de origine non-discală (prin suferinţă centro-medulară, cordonală, prin afectarea plexului lombosacrat, sau tronculară). În cazul copiilor, cea mai frecventă etiologie a sciaticii este de departe tumorală sau (mai puţin frecventă) malformativă, degenerarea discală fiind apanajul vârstei adulte, în cele mai multe situaţii.

Patogenie

Discul intervertebral, ca structură anatomică, prezintă la periferie un inel fibros, care delimitează nucleul pulpos, central. Limita posterioară a discului intervertebral este