motto: "Comunismul este societatea care garanteaza prostia ca incremenire in proiect" Gabriel Liiceanu, Despre limita
I. Argumentul modelului: transformarea de sistem
In opinia mea, unicul criteriu de validare a oricarui text de lege in domeniul educatiei, in acest moment, este transformarea profunda, de sistem, dintr-un motiv fundamental: acum, Romania este in filmul sau viitor, iar sistemul public al educatiei este incremenit in filmul sau anterior.
Orice alt text cu putere legislativa nu va face decat sa adanceasca discrepanta dintre timpul Romaniei Europene si timpul sistemului sau educational, denotand lipsa de viziune alimentata de incompetenta si/sau lipsa de buna-credinta si generand consecinte deosebit de toxice, pe termen lung, pentru societatea romaneasca.
De aceea, cred cu tarie ca momentul actual (ciclul politic 2008-2012) este imperios necesar sa aiba caracter istoric, deoarece ne ofera oportunitatea imensa a legiferarii celei de-a treia mari transformari a sistemului educational in 130 de ani de istorie moderna a Romaniei, dupa 1890-1900 (Spiru Haret) si, respectiv, 1948-1950 (reforma comunista).
Ca pozitionare de principiu, eu optez fara echivoc pentru un sistem educational autentic si echilibrat, descentralizat din punct de vedere curricular, managerial, financiar si de resurse umane la nivel de unitate scolara si comunitate locala, si pentru un proces educational centrat pe valori, in care intreg universul graviteaza in jurul singurelor doua categorii de actori de importanta absoluta in orice scoala: elevii si profesorii.
Constat ca in actuala dezbatere publica pe tema Educatiei lipseste un model curricular menit sa-l inlocuiasca pe cel actual care este, in mod evident, depasit – iar faptul ca atat in gimnaziu, cat si in liceu elevii sunt obligati sa parcurga mult prea multe discipline in
