In fata crizei, in marea lor majoritate, oamenii de afaceri romani au adoptat doua tipuri de atitudini:"asteapta pana se ridica ceata" sau „joaca totul pe o singura carte". Ambele pot fi catastrofale. Prima, pentru ca schimbarile rapide, determinate de criza, necesita decizii rapide. A doua pentru ca este pur subiectiva, fiind determinata de personalitatea si eventual experienta celui care decide.
In conditiile crizei, gandirea si deciziile de afaceri pentru viitor nu mai trebuie sa fie lineare, axate pe extrapolarea experientei acumulate, ci sa se bazeze pe scenarii alternative.
Pornind de la aceste situatii si de la modelele de „scenario planning" lansate de curand pentru economiile dezvoltate*, am cautat sa initiem si intre membrii AOAR dezbateri pentru identificarea unor scenarii alternative pentru mediul de afaceri romanesc.
Acestea includ insa parerile unui grup restrans si risca sa ramana nerelevante atata timp cat nu reflecta opiniile unor cercuri cat mai largi de oameni de afaceri. Din acest motiv supunem atentiei cititorilor ZF rezultatele preliminare obtinute.
Precizam ca „scenariul real" poate rezulta ca un hibrid al celor patru scenarii de baza, iar scopul acestei abordari nu este unul de predictie, ci de lansare a unor dezbateri privind strategiile de iesire din criza pentru economia romaneasca.
Orice model de scenario planning trebuie sa porneasca de la identificarea fortelor care modeleaza realitatile viitoare si a incertitudinilor de baza pentru mediul respectiv.
In privinta fortelor care determina schimbarea in economia romaneasca s-a pornit de la constatarea ca factorul geopolitic a fost determinant, prevaland asupra rolului jucat de elitele locale. Consecinta este ca „driverul" schimbarii in mediul de afaceri va fi si in perioada urmatoare apartenenta Romaniei la Uniunea Europeana si se va manifesta prin continua
