- Cultural - nr. 371 / 5 Septembrie, 2009 * Fara sa-mi dau seama, m-am dezis a mai fi adeptul lui Piron (Pyrrhon), filosof grec de renume, care, influentat de Democrit si de ideile Scolii Cirenaice, a fondat scepticismul ca doctrina filosofica independenta. Acest Piron, atat de drag mie, sustine, ca atitudine filosofica, totala abtinere si indiferenta, recomandand ataraxia (linistea) si deviza "Nu hotarasc nimic." O societate, oricat de perfecta s-ar pretinde, daca nu are critici, oponenti, perceptul de democratie ar fi in mare pericol. Nu este intentia mea ca, alaturi de Henry Louis Menken, sa devin un acerb critic al societatii americane, si asta dintr-un motiv foarte simplu. Spre deosebire de covarsitoarea majoritate a populatiei globului, semnatarul acestei modeste rubrici nu vede America drept o tara, ci mai degraba o filosofie aparte a lumii, un mod de a fi, un mod de existenta si, in final, o atitudine aparte, comparativ cu a altor popoare, atitudine care s-a materializat prin standardele la care a ajuns aceasta tara. Pentru cei dintre dumneavoastra, familiari atat cu Platon, cat si cu adevarul (apropo: "Oricat de drag mi-ar fi Platon, tot mai drag mi-e Adevarul"), am sa incerc sa va redau cateva adevaruri revoltator de suparatoare. Platon ramane unul dintre cei mai mari ganditori ai Antichitatii. Dialogurile sale, in care protagonist este Socrate, cauta raspunsuri la intrebari esentiale privind conditia umana si au ramas pana astazi covarsitoare ca importanta ("Banchetul", "Fedon", "Statul", "Parmenide" etc.). Incerc, trebuie sa admit, fara rezultat, sa gasesc raspunsuri la intrebari privind directiile spre care se indreapta America. Aristotel, unul dintre discipolii lui Platon, geniu care a intocmit cursuri despre aproape toate domeniile existentei, ne-a spus: "Singurul stat stabil si intr-adevar democratic este acela in care toate persoanele sunt tratate e