Ei vor munci ca zilieri la culesul podgoriilor din judeţele Galaţi şi Brăila. Marea majoritatea a zilierilor au trecut graniţa ilegal. Ziua de muncă: 5 euro. Culesul viilor, dincolo de latura idilică, e o treabă care consumă multă forţă de muncă. În fiecare toamnă, în judeţele Galaţi şi Brăila sunt angajaţi la cules circa 2.000 de zilieri, cei mai mulţi din Basarabia.
Chiar dacă podgoriile gălăţene nu mai sunt ce-au fost, ceva vie se mai găseşte, pe ici, pe colo. În total sunt 17.000 ha, iar producţia este estimată la cinci tone pe hectar.
Prin transformare, rezultă peste 50 de milioane de litri de vin, iar asta înseamnă 2,5 litri de vin pe cap de român, ceea ce nu-i de lepădat. „Cantitatea de vin produsă este destul de mare, dar calitatea este slabă. Arătaţi-mi şi mie o marcă de vinuri de Galaţi cu recunoaştere naţională” , spune Nicolae Mănăilă, unul dintre cei mai reputaţi viticultori din judeţ.
Invadatorii de peste Prut
Culesul viei nu-i chiar o poezie. E nevoie de mulţi muncitori, într-un timp scurt. Altfel, strugurii se strică.
Anul trecut, peste 2.000 de zilieri au luat calea podgoriilor de la Galaţi şi Brăila. Cam 1.700 la Galaţi şi numai 300 la Brăila (unde suprafaţa de vie nobilă este de doar 850 de hectare). Aceaşi situaţie este aşteptată şi anul acesta.
Zilierii din podgorii provin în special din Basarabia. Potrivit unor estimări neoficiale, este vorba de 1.300-1.600 de persoane, cele mai multe intrate în ţară fără forme legale. De altfel, poliţiştii de frontieră au zilnic de lucru cu „invadadatorii” care trec Prutul înot pentru a ajunge apoi în viile gălăţene, brăilene sau vrâncene.
Plata în natură
„Emigranţi” de toamnă sunt şi băcăuanii. În fiecare toamnă, ajung în zona Tecuciului circa 300 de oameni, care lucrează la culesul viilor şi porumbu
