Numărul cazurilor de gripă nouă creşte vertiginos pe zi ce trece în toată lumea. Care sunt cele mai indicate metode de protecţie, explică specialiştii francezi din cadrul INRS. Nu măsoară decât câteva zeci de nanometri în diametru şi a fost botezat A1/H1N1, virusul gripei noi care ameninţă să declanşeze o pandemie. Numai în România, numărul cazurilor de pacienţi afectaţi de gripa nouă a depăşit 300. Până la apariţia unui vaccin eficient împotriva noului virus gripal, singurele metode de protecţie sunt izolarea totală sau purtarea unor măşti, explică Anne Mosnier, coordonatoarea grupurilor regionale de observare a gripei din cadrul Institutului Naţional de Cercetare şi Siguranţă (INRS) din Franţa.

A1/H1N1, ca şi celelalte virusuri gripale ,se răspândeşte în 99% din cazuri pe cale aeriană, prin picăturile fine de mucus expulzate în mediul înconjurător de bolnavii care vorbesc, tuşesc sau strănută. Prin inhalarea acestor picături contaminate se transmite boala. Există două tipuri de picături: cele care au un diametru mai mare de 5 microni (picăturile Pflügge) şi cele cu un diametru inferior acestei valori – pot ajunge la un diametru de doar 0,5 microni. Cele din urmă (aerosoli) sunt şi cele mai periculoase, deoarece persistă în aerul înconjurător mai mult timp.

Spre deosebire de picături care cad şi dispar în câteva minute, aerosolii pot rămâne în aerul înconjurător zile, chiar săptămâni după expulzarea lor de către un bolnav. În urmă cu doi ani, notează revista „Science&Vie”, Raymond Tellier, microbiolog la Universitatea din Toronto, a publicat un studiu care demonstrează că, deşi aerosolii au o concentraţie de particule virale de 100 până la 1.000 de ori mai mică decât picăturile Pflügge, formele de boală transmise prin intermediul acestora sunt mult mai severe.

Prin urmare, aerosolii reprezintă cel mai mare risc de contaminar