Cine a spus că vara este exclusiv a vacanţelor haihui s-a înşelat. Sub soarele dogoritor de august, 160 de copii şi tineri - din Bucureşti şi din provincie - s-au înarmat cu pixuri şi caiete şi s-au adunat în curtea unui cunoscut colegiu din Capitală. Ce a reuşit să-i atragă? Nihongo Samă Sucuru - Şcoala de Vară de Limbă Japoneză.
Şcoala de Vară de Limbă Japoneză, aflată la prima ediţie, este un proiect ambiţios al Asociaţiei Profesorilor de Limbă Japoneză din România (APJR), cu sprijinul Ambasadei Japoniei, al Colegiului "Ion Creangă" din Bucureşti şi al J-CAT (echipa de voluntari pentru promovarea culturii japoneze). Obiectivul ei a fost acela de a aduce mai aproape de noi lumea japoneză. Şi a reuşit. Cursurile de limbă s-au adresat atât începătorilor, cât şi celor cu nivel de studiu avansat.
Cât despre atelierele de civilizaţie japoneză, acestea au fost dintre cele mai variate: de la ateliere de shodo (caligrafie) la lecţii de shamisen (istrument muzical tradiţional asiatic, foto jos), origami (arta împăturirii hârtiei pentru a forma figurine), furoshiki (tehnică de împachetare a cadourilor), ceremonia ceaiului (foto sus), washiningyou (păpuşi din hârtie), până la atelierele de istorie sau cele, mai moderne, de J-pop (curentul pop specific japonez) - toate au deschis o poartă spre lumea exotică a Japoniei.
Dacă profesorii erau degajaţi şi puşi pe glume, atrăgându-i pe elevi, aceştia, la rândul lor, s-au dovedit a fi receptivi. Cursurile au fost o gură de aer proaspăt în rutina lecţiilor de la şcoală. Părţile mai dificile ale limbii japoneze - o limbă nu tocmai uşoară - au fost foarte bine asimilate printre jocuri şi diverse curiozităţi.
"Mărturisesc că ne aşteptam la un număr maxim de 100 de înscrişi şi ne întrebam cu îngrijorare: «Oare ce ne facem dacă ajungem la 100? Cum o să ne descurcăm?». Au fost, de fapt, î