Consilier superior în cadrul Direcţiei Judeţene Brăila a Arhivelor Naţionale, descendent al unei vechi familii de meşteşugari polonezi stabiliţi în România, arhivistul gestionează istoria oraşului de 40 de ani.
De 40 de ani, Gheorghe Iavorschi e nelipsit din sediul Arhivelor. I-au trecut prin mâini sute de metri de documente, a parcurs mii de pagini îngălbenite de vreme – unele dintre ele unicate, scrise ordonat, caligrafic, cu caractere chirilice – şi le-a desluşit tainele ca nimeni altul.
Istoric devotat pasiunii de-o viaţă, veteranul Arhivelor brăilene a salvat documente preţioase de la distrugere, a publicat studii în reviste de specialitate şi a participat la zeci de sesiuni de comunicări ştiinţifice, fiind coautor la volume reprezentative pentru istoria urbei. Amintim doar „Documente privind istoria oraşului Brăila (1831-1918)”, „Brăila – file de istorie. Documente privind istoria oraşului Brăila (1919-1944)” şi „Îndrumător în Arhivele Statului Brăila”, publicate înainte de 1990.
Gheorghe Iavorschi a primit nenumărate distincţii şi diplome de merit pentru contribuţia adusă la dezvoltarea istoriografiei şi arhivisticii româneşti. A moştenit pasiunea pentru trecut de la bunicul şi tatăl său, polonezi la origine, care „purtau discuţii interminabile pe teme istorice”.
„Am ales Brăila pentru opera lui Panait Istrati”
Familia Iavorschi s-a refugiat din Polonia în Moldova, stabilindu-se la Bârlad, după răscoala antiţaristă de la 1863.
„Bunicul meu avea mai multe ateliere meşteşugăreşti în Bârlad, era un bun meseriaş. Ai mei au deţinut aceste ateliere până în 1946, la prima stabilizare monetară. Tata şi bunicul se pierdeau în discuţii interminabile pe teme istorice, astfel că am fost pasionat de istorie încă de la început”, povesteşte arhivistul.
A urmat liceul la Bârlad, în localul fostei academii milit
