Cele doua adunari ale alesilor locali din Secuime – vineri la Miercurea Ciuc si sambata la Odorheiul Secuiesc – s-au concentrat, cum era de asteptat, asupra revendicarilor privind autonomia teritoriala a Tinutului Secuiesc si drepturile minoritatii maghiare, precum si asupra afirmarii unui soi de "identitate nationala" a acestei minoritati prin adoptarea de simboluri precum drapelul, imnul si stema. Un teritoriu "national" autonom si un set de simboluri "nationale" ar fi, probabil, suficiente, in viziunea reprezentantilor Secuimii, pentru a revendica titlul de "natiune" in interiorul natiunii romane si, prin urmare, modificarea Constitutiei in sensul abandonarii titulaturii de "stat national" in favoarea celei de stat multinational.
Pentru a-si putea atinge acest obiectiv, reprezentantii maghiarilor trebuie sa demonstreze ca minoritatea maghiara dispune de anumite drepturi specifice, pe care Constitutia Romaniei, in forma ei actuala, nu le garanteaza. Din acest motiv, reprezentantii maghiarimii militeaza de multa vreme pentru recunoasterea de catre statul roman a asa-numitelor "drepturi colective". "Trebuie sa identificam cai si instrumente noi pentru obtinerea autonomiei teritoriale si a drepturilor colective, nu sa asteptam ca ele sa ne vina prin nu stiu ce miracole, si fiecare maghiar trebuie sa fie partas la aceasta lupta", a declarat vineri, la Miercurea Ciuc, candidatul UDMR la presedintie, Kelemen Hunor. Problema consta in faptul ca modul in care reprezentantii maghiarimii inteleg notiunea de "drepturi colective" este o interpretare radicala, ale carei consecinte ameninta functionarea statului de drept si, in consecinta, drepturile individuale pe care le garanteaza Constitutia si mai toate chartele internationale privind drepturile omului.
O modalitate de a intelege "drepturile colective" este ca fiind drepturi specifice apartinand i
